Analiză Frames: România, țara care își vinde ,,aurul verde’’, pădurile, cu ochii închiși

#Cum au ajuns pădurile un business de peste 2,5 miliarde de euro

Afacerile din domeniul exploatărilor forestiere și prelucrării lemnului vor atinge în 2019 cel mai ridicat nivel din istorie. Cele peste 6000 de firme care activează în acest sector vor înregistra afaceri estimate la peste 2,5 miliarde de euro, cu peste 100 milioane de euro mai mult decât în anul trecut, arată o analiză realizată de Frames.

O statistică recentă, dată publicității de Greenpeace, estima că România pierde în fiecare oră peste 3 hectare de pădure. În absența unei legislații care să limiteze dispariția ,,aurului verde’’, cu autorități preocupate doar la nivel declarativ de starea pădurilor, defrișările masive, legale sau ilegale, s-au accentuat în ultimii ani.

Cum business-ul este unul relativ simplu și insuficient reglementat, pădurea a atras tot mai mulți investitori preocupați să taie cât mai repede și cât mai mult, în căutarea unor profituri cu multe zerouri.

Așa s-a ajuns ca numărul firmelor active din domeniul exploatărilor forestiere și prelucrării lemnului să crească semnificativ din 2010 și până în prezent, de la 3937 la 6189 de firme în 2018 (cod CAEN 220 și 1610).

Potrivit Frames, afacerile companiilor au atins, cumulat, în 2018, nivelul de 11,43 miliarde de lei (2.4 mld.euro), în creștere cu 800 milioane de lei față de aceeași perioadă a anului precedent și la un nivel dublu față de 2010 (5,48 mld.lei). Și profitabilitatea sectorului a urmat aceeași tendință, crescând de la 480,1 mil.lei în 2010 la 678,1 mil.lei în 2018.

,,2019 a adus o creștere a business-ului la nivelul întregului sector, cu focus pe zonele forestiere din Bucovina, Maramureș și Moldova. Firmele au investit semnificativ în extinderea operațiunilor, de la utilaje la forță de muncă, iar estimările merg către un nou nivel record al cifrei de afaceri, de peste 2,5 mld.euro’’, afirmă analiștii companiei de consultanță.

Potrivit datelor Frames, în 2018, în domeniul exploatării forestiere activau 3305 firme, cu 15.480 de angajați. Acestea au încheiat anul cu afaceri de 3,68 miliarde lei și un profit cumulat de 320,8 milioane lei.

Pe de altă parte, sectorul prelucrării lemnului (tăierea și rindeluirea lemnului) înregistra, anul trecut, 2884 companii active, cu 23.590 angajați. Afacerile acestor firme depășeau cifra de 7,74 miliarde lei, profitul înregistrat fiind unul semnificativ, de 357,2 milioane lei.

,,După 30 de ani de capitalism, România a ajuns o țară secătuită de resurse. De la petrol la gaze, ape minerale, aur și păduri, autoritățile au vândut resursele țării pe redevențe infime. Pădurea a devenit un business de succes, într-o țară prea puțin preocupată de ecologie, de sustenabilitatea resurselor, de aerul curat, de viitor’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

 

CINE EXPLOATEAZĂ ,,AURUL VERDE’’ AL ROMÂNIEI

 

HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL, companie redenumită HS TIMBER PRODUCTIONS SRL, reprezintă, de ani de zile, cel mai important jucător din piață. Performanța ei economică spune, poate cel mai bine, povestea exploatării pădurilor României.

Potrivit analizei Frames, compania austriacă, cu sediul în București, a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 1,78 miliarde de lei (374 mil.euro) și un profit de 34,5 milioane de lei (7,23 mil.euro).

,,Austriecii au înregistrat, anul trecut, un profit redus în comparație cu cel înregistrat în anii de glorie din perioada 2010-2016, când raportau profituri constante de peste 200 milioane de lei, recordul fiind stabilit în 2013, de 431,4 milioane de lei. Însă, pe ansamblu, compania reprezintă cel mai mare și puternic jucător din piață’’, afirmă analiștii. Compania austriacă angaja, anul trecut, 1779 de persoane, nivel dublu față de anul 2008.

Pe locurile următoare în topul companiilor implicate în exploatarea ,,aurului verde’’ al României în 2018  se află Kostamonu Romania SA, din Mureș, cu afaceri de 705,2 milioane lei (160,3 milioane euro) și Karelia Upofloor SRL, din Maramureș, cu o cifră de afaceri de 180,5 milioane de lei (41 mil.euro)

În cazul ambelor firme, creșterea afacerilor este una semnificativă în ultimii 10 ani.

În 2010, de exemplu, Karelia Upofloor SRL raporta un business de ,,numai’’ 50,4 milioane de lei, iar în 2015 de 84,5 milioane lei. Kostamonu Romania SA a marcat o creștere de business și mai mare, de la 158,1 mil.lei în 2010 la 705,2 milioane de lei anul trecut.

Clasamentul este completat, în ordinea cifrei de afaceri, de Barlinek România SA (Bacău) cu afaceri de 156,1 mil.lei (35,5 mil.euro), Xilobaia SRL (Maramureș), cu 119,9 mil.lei (27,2 mil.euro), Lacul Codrilor SRL (Alba) cu 92,2 mil.lei (21 mil.euro), Silvania International Prod SRL (Bistrița-Năsăud) cu 89,7 mil.lei (20,4 mil.euro), Forestar SA din Bacău (69,4 mil.lei/15,8 mil.euro), Cerasus Avium SRL din București (63,4 mil.lei/14,4 mil.euro) și Virix Prod SRL din Dâmbovița (55,1 mil.lei/12,5 mil.euro).

Din punct de vedere regional, cele mai multe firme funcționează în Suceava (758), Harghita (451), Argeș (382) Maramureș (334), Vrancea (332), Neamț (316), Bistrița Năsud (275), Bacău (236) și Bihor (235).

Potrivit analizei Frames, media cifrei de afaceri era, în 2018, de 1,59 milioane de lei și un profit de aprox. 100.000 lei, în condițiile în care peste 90% dintre firme activau în zona microîntreprinderilor.

,,Radiografia business-ului din acest sector arată că piața este controlată, în mare parte, de câțiva jucători care realizează peste 80 la sută din cifra totală de afaceri. Este un business care crește de la an la an și în care investitorii străini, în special cei austrieci, olandezi, britanici, ciprioți, polonezi și francezi,  se află în prim-plan’’, afirmă analiștii de la Frames.

 

PROBLEMA TĂIERILOR ILEGALE

 

Dincolo de afacerile legale din sectorul exploatării lemnului, piața neagră a lemnului a crescut spectaculos, reușind să depășească, ca volum, segmentul monitorizat de stat.

Potrivit datelor de la Inventarul Forestier Național, din România sunt tăiați, anual, 38,6 de milioane de metri cubi de lemn. Din această cantitate, doar 18,5 milioane de metri cubi reprezintă tăierile legale, pentru care se plătesc taxe, restul de 20 de milioane de metri cubi fiind arbori extrași fără nicio formă legală, în mare parte din pădurile proprietate privată.

”Diferența de la 18,5 milioane de metri cubi la 38,6 milioane metri cubi reprezintă tăieri neautorizate. Astăzi, cele mai mari probleme de tăieri neautorizate le avem în pădurile proprietate privată, apoi în pădurile autorităților publice locale și, pe locul trei, în pădurile administrate de RNP Romsilva”, declara, zilele trecute, ministrul Mediului, Costel Alexe.

,,Situația din zona exploatărilor forestiere și prelucrării lemnului tinde să se agraveze de la an la an, pe măsură ce cererea de export de lemn din România crește semnificativ, iar autoritățile întârzie să ia măsurile necesare combaterii fenomenului tăierilor ilegale’’, arată analiza Frames.

Potrivit analiștilor, tăierile ilegale trebuie pusă în legătură directă și cu situația firmelor din domeniu.

,,Cum majoritatea firmelor sunt din zona microîntreprinderilor, iar media creanțelor este destul de ridicată, acestea nu au destul capital să supraviețuiască condițiilor din piață și, posibil, ca multe dintre acestea, având și un personal redus, să activeze la limita legii în scopul de a-și păstra business-ul pe linia de plutire’’, arată analiza.

Analiștii spun că și statul este vinovat, în mare parte, de extinderea fenomenului tăierilor ilegale de arbori din păduri.

,,Dincolo de cazurile prezentate de massmedia, de sesizările ONG-urilor care au arătat că printre beneficiarii tăierilor ilegale s-ar afla inclusiv fabrici cunoscute de cherestea și mobilă din România, nu am înregistrat, din păcate, decât victime (un mort și alte 16 cazuri de agresiune asupra personalului silvic al Romsilva în 2019) și prea puține acțiuni penale, măsuri administrative îndreptate împotriva celor care taie ilegal pădurile’’, arată analiza.

Potrivit experților, trebuie făcută o diferență clară între cei care exploatează legal pădurile din România și cei care o fac ilegal.

,,Este esențial, pe de altă parte, ca noul Guvern să vină cu măsuri concrete care să protejeze pădurile și să limiteze, la un nivel drastic, tăierile de arbori. Interzicerea exporturilor de lemn, cel puțin pentru o perioadă de câțiva ani, ar putea fi o soluție viabilă pentru mediu, însă dezastruoasă pentru business-ul din acest sector. Astfel că trebuie găsită o soluție de echilibru, care să stimuleze exploatarea sustenabilă a pădurilor. O reglementare mai strictă a acestui domeniu, inclusiv prin creșterea semnificativă a taxelor pentru exploatarea lemnului, similară cu cea practicată în alte țări occidentale, pare a fi cea mai bună soluție’’, se mai spune în analiza Frames.

Analiza Frames a fost realizată pe baza unui studiu de business realizat de compania de consultanță dedicat companiilor din sectoarele exploatării forestiere și prelucrării lemnului – taierea si rindeluirea lemnului (cod CAEN 220 și 1610). Datele prelucrate sunt obținute de la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor pe baza informațiilor publice declarate de companii.

Urmare a analizei Frames, am primit urmatoarele drepturi la replica, pe care le redam integral in virtutea dreptului la opinie. Consideram, insa, ca studiul Frames prezinta o situatie reala a industriei, pe intregul lant economic, de la exploatarea forestiera (CAEN 220) la prelucrarea lemnului – taierea si rindeluirea lemnului (CAEN 1610).

Analiza și clasamentul includ, astfel, toate firmele care activează pe aceste două coduri CAEN, pentru a dimensiona corect business-ul din domeniu.

Frames a insistat, de altfel, in cadrul materialului ca ,,trebuie făcută o diferență clară între cei care exploatează legal pădurile din România și cei care o fac ilegal”

 

UPDATE MARTI 3 DECEMBRIE, ORA 19:30: REACȚIA COMPANIEI HS TIMBER PRODUCTIONS

HS Timber Productions se ocupă exclusiv de prelucrarea lemnului

  • HS Timber Productions activează exclusiv în industria de prelucrare a lemnului
  • Compania are un sistem Due Diligence complex și achiziționează masă lemnoasă doar de la furnizori autorizați și strict verificați
  • Compania a implementat – încă din 2017 – un plan de acțiune complet, unic în România, pentru asigurarea unui lanț de aprovizionare sigur și sustenabil
  • HS Timber Productions acționează după principiul respectării cu strictețe a legilor și normelor în vigoare

 HS Timber Productions nu recoltează lemn, nu taie arbori și nu are activități de exploatare forestieră.

În acest context, ca reacție la articolul publicat de Dumneavoastră în data de 3 decembrie 2019, HS Timber Productions aduce următoarele precizări: compania nu desfășoară nicio activitate de exploatare forestieră. Fabricile noastre achiziționează masă lemnoasă de la furnizori autorizați și strict verificați, materie primă pe care ulterior o prelucrează. Prin urmare, afirmația că HS Timber Productions ar fi o companie de exploatare este complet falsă.

În ceea ce privește originea lemnului, HS Timber Productions a pus în aplicare un sistem Due Diligence foarte performant și un plan de acțiune pentru un lanț de aprovizionare sigur și sustenabil, ca să se asigure că procesează doar lemn recoltat în mod legal, căruia prin procesare i se crește valoarea.

Unul dintre principiile de bază ale HS Timber Productions este acela de a acționa întotdeauna în conformitate cu toate legile și reglementările în vigoare. Respectarea și aplicarea legii sunt elemente cheie pentru a câștiga încrederea societății civile și pentru a contribui la dezvoltarea industrială a țării.

UPDATE MARTI 4 DECEMBRIE, ORA 19:51: REACȚIA ASOCIAȚIEI FORESTIERILOR DIN ROMÂNIA – ASFOR

Activitatea de recoltare a lemnului, de transport și industrializare sunt strict reglementate la nivel național. Legislația națională este completată și de legislație de control aplicabilă unitar la nivel european – Regulamentul UE nr. 995/2010. Volumul de lemn ce se poate exploata legal este stabilit anual în baza amenajamentelor silvice, care sunt acte normative aprobate prin ordin de ministru. În acest context, afirmația dvs. conform căreia ne aflăm în situația absenței unei legislații care să limiteze dispariția „aurului verde” este neîntemeiată.

România NU PIERDE în fiecare ore 3 hectare de pădure. Aceste suprafețe sunt parcurse legal cu tăieri ce asigură în primul rând regenerarea pădurii și implicit recoltarea legală a masei lemnoase, într-un volum ce nu a depășit 18 mil. mc în ultimii ani, volum ce se încadrează în posibilitatea anuală de recoltare stabilită în temeiul amenajamentelor silvice. Suprafața anuală regenerată a pădurii este de 27 mii hectare din care pe 9 mii hectare se fac plantări de arbori.

Facem precizarea că volumul de buștean exportat a scăzut constant de la 831 mii mc în anul 2011 la 187 mii mc în anul 2017. În schimb volumul de buștean importat prelucrat și exportat ca produse s-a menținut constant în ultimii ani la 2,5 milioane mc.

În perioada 2008-2017 operatori economici care activează pe lanțul de exploatare, transport și prelucrare și industrializare a lemnului au fost verificați de către instituțiile competente de cca. 1,6 milioane de ori, cu o medie de cca. 160.000 de controale pe an, reprezentând cca. 76% din totalul acțiunilor de control ce vizează fondul forestier național. Aceste cifre ne fac să credem că nici măcar teroriștii nu beneficiază de o asemenea atenție din partea organelor de control ale statului român. Anual, operatorii economici mari sunt verificați în acțiuni complexe, la care participă toate instituțiile de forță ale statului român, inclusiv unități aeriene ale poliției române și jandarmeria călare. Tot tranzitul de bunuri și mărfuri din România este monitorizat de peste 60 mii de specialiști din Gardă Forestieră, Garda de Mediu, Ocoale și Direcții Silvice, Poliție, Jandarmerie, ANAF și Vamă.

Cifra de afaceri a operatorilor economici ce activează în domeniul economiei forestiere arată de fapt nivelul de legalitate al activităților desfășurate de aceștia. Lemnul, materialele lemnoase fiscalizate – însemnă lemn recoltat legal, NU furat.

Atragem încă o dată atenția că economia forestieră este responsabilă de producerea a 3,5% din PIB-ul național, cca. 3 miliarde de euro aport de valută în economia națională, 186.000 de angajați direct productivi, indirect productivi – alții, cel puțin 180.000 de angajați, 2,5 milioane de gospodării și două municipii au asigurată încălzirea pe timpul iernii cu lemn, toate construcțiile din România se realizează cu lemn din pădurile României. Importăm anual în medie 2,5 milioane de mc de lemn, pe care îi prelucrăm și ulterior exportăm cherestea și alte produse finite. Economia forestieră națională este dependentă de exportul de cherestea și produse finite din lemn, piața internă neputând consuma volumul de lemn recoltat legal conform prevederilor amenajamentelor silvice.

ASOCIAȚIA FORESTIERILOR DIN ROMÂNIA – ASFOR, membrii săi și toți forestierii de bună credință, considerăm că cei care sunt vinovați de tăieri ilegale, demonstrate în teren și în instanțele de judecată, trebuie să răspundă pentru faptele lor – însă, dacă nu facem distincție între cei care comit ilegalități și cei care muncesc corect, la final este posibil să rămână în pădure doar hoții! Ne exprimăm întreaga noastră disponibilitate de a participa activ la orice inițiativă ce urmărește dezvoltarea și transparentizarea activităților ce se desfășoară în economia forestieră, cu asigurarea unui just echilibru între funcțiile economică, socială și de mediu pe care trebuie să le îndeplinească pădurea.

 

UPDATE MIERCURI 5 DECEMBRIE, ORA 17:07: REACȚIA COMPANIEI KASTAMONU ROMANIA SA

”În topul companiilor implicate în exploatarea ,,aurului verde’’ al României în 2018, chiar în top 3, se află Kastamonu Romania SA, din Mureş, cu afaceri de 705,2 milioane lei (160,3 milioane euro)”

Afirmația  ”Implicarea în afaceri în domeniul exploatărilor forestiere” cât și corelarea acestor invocări cu evoluția financiară a Kastamonu România, o considerăm nefondată și injustă având în vedere că:

Exploatarea forestieră nu reprezintă obiectul de activitate al companiei Kastamonu Romania (Codul CAEN 0220 – exploatare forestieră nu il avem ca și activitate autorizată).  În activitatea noastră principală sunt incluse diverse etape de prelucrare mecanică a lemnului, având ca rezultat plăcile din așchii de lemn (PAL brut și melaminat, blaturi de bucătărie, fețe și foi de uși), motiv pentru care avem codul CAEN 1610 autorizat la Registrul Comerțului.

Prin urmare, Kastamonu România SA nu exploatează masă lemnoasă!

 

Cifra de afaceri cuprinde totodată, într-un procentaj considerabil și comercializarea de alte produse pentru amenajări interioare și industria mobilei (parchet laminat, panouri MDF), produse pe care le importăm de la fabricile Kastamonu din grup (Rusia și Turcia) și nu implică în vreun fel materii prime din România.

 

Lemnul folosit ca materie primă în obținerea produselor nostre este constituit din: lemn de slabă calitate rezultat în urma procesului de fasonare și sortare sau deșeuri ambalaje supuse reciclării finale, categorie de material căreia ii conferim plus valoare, de altfel destinația alternativă fiind lemn de foc.

 

Menționăm faptul că toată materia primă este achiziționată de la exploatatorii/procesatorii autorizați!

 

Totodată, începând cu acest an, Kastamonu Romania a obținut certificatul de reciclator de deșeuri de lemn, urmând investiții pentru înglobarea în producție a materialului reciclat, contribuind astfel la o utilizare sustenabilă a acestei resurse.

Pe platforma de la Reghin lucrează peste 900 de angajati, care prin rodul muncii lor, contribuie la dezvoltarea economică a României și totodată oferă industriei de profil materiale de calitate pentru mobilier și uși de interior, produse indispensabile pentru stilul de viață modern .

 

 

Leave a Reply