În doar două zile, Marea Neagră a trecut de la tensiune la șoc. Pe 5 octombrie, nava turcească Royad Mammadov, încărcată cu cereale, a fost lovită de o dronă în apropierea platformei Pescăruș a OMV Petrom și s-a scufundat. A doua zi, alte două cargouri au fost atacate în zona economică exclusivă a Bulgariei. Unul dintre ele, ALFA WATAN, s-a scufundat. Pentru prima dată, atacurile asupra navelor comerciale au ajuns în apele economice ale unui stat NATO. Pentru majoritatea românilor, totul pare o știre de pe frontul altora. În realitate, este o știre despre prețul plinului de motorină, arată o analiză realizată de think tank-ul economic Frames.
Asigurarea, costul invizibil care ajunge la pompă
Orice transport pe mare se face cu două asigurări. Prima este polița obișnuită pentru marfă, care în condiții normale costă între 0,2% și 0,5% din valoarea încărcăturii, inclusiv transportul și asigurarea. A doua este suplimentul pentru riscul de război, pe care asigurătorii îl adaugă pentru zonele de conflict. El poate fi un procent în plus sau o taxă fixă pe tona de marfă.
Potrivit analiștilor de la Frames, în Marea Neagră, acest supliment a explodat. Încă din vară, reasigurătorii au anulat masiv acoperirea pentru riscul de război, pe fondul escaladării atacurilor. Mulți armatori au suspendat complet cursele, invocând forța majoră. Pentru mărfurile care încă circulă, cum ar fi oțelul sau produsele metalurgice, primele au ajuns la 10–15 dolari pe tonă. Iar asigurarea ajunge acum la 1–2% din valoarea mărfii, de câteva ori peste nivelul normal.
,,Situația se agravase deja înainte de atacurile din octombrie. În septembrie, piața londoneză de asigurări maritime a extins zona de risc ridicat la întreaga Mare Neagră, cu excepția apelor teritoriale ale statelor riverane. Iar pentru o singură cursă de șapte zile, primele pentru riscul de război pot adăuga sute de mii de dolari la costul unei nave. După ce dronele au lovit și lângă o platformă românească, este greu de crezut că asigurătorii vor reduce aceste prime’’, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

Un calcul simplu: cât adaugă asigurarea la un litru de motorină
Datele economice consultate de firma de consultanță arată că o tonă de motorină costă acum, pe piața internațională, peste 1.600 de dolari. Dacă asigurarea urcă de la 0,2–0,5% din valoarea mărfii la 1–2%, costul suplimentar este de aproximativ 13–29 de dolari pe tonă. O tonă de motorină înseamnă aproape 1.200 de litri. Asta se traduce în 5–12 bani în plus pe litru numai din asigurare, iar cu TVA, aproximativ 6–15 bani.
,,Pare puțin, dar este doar prima verigă. La asigurare se adaugă navlurile mai mari cerute de armatorii care mai acceptă cursele, ocolurile pe rute mai lungi și mai sigure și întârzierile în aprovizionare. Toate împreună se adună în prețul de la pompă, într-o piață care era deja sub presiune’’, afirmă experții.
O piață deja scumpă: marfă puțină și cotații istorice
Problema este că riscul maritim vine peste o criză a produselor petroliere. Petrolul Brent este cu 52% mai scump decât acum un an și a crescut cu 21% doar în ultima lună. La începutul anului vorbeam de fluctuații, acum vorbim de un trend.
La motorină, situația e și mai gravă. Cotațiile Platts arată peste 1.600 de dolari pe tona de motorină standard, aproape dublu față de 2024. Este un nivel istoric. Iar România este direct expusă, pentru că rafinăriile proprii nu acoperă consumul și importăm motorină.
,,În esență, prețul motorinei s-a decuplat, măcar parțial, de prețul petrolului. Barilul de țiței nu mai este singurul factor care contează. Contează volumele disponibile, produsele rafinate și presiunea pe rafinare la nivel global, regional și național. Când marfa e puțină, fiecare risc în plus pe drumul ei se vede imediat în preț’’, spune Adrian Negrescu.
La pompă, efectul se simte deja. La începutul lui octombrie, motorina costa aproape 11 lei pe litru în marile orașe. Reducerea accizei, care ține deocamdată prețul în frâu, expiră pe 15 octombrie, iar fără ea litrul s-ar scumpi cu aproximativ 85 de bani. Atacurile de pe Marea Neagră vin exact în acest moment fragil.

Statul cere, dar nu livrează
În tot acest timp, statul nu are o politică închegată, care să țină cont de realitatea din piață. Rafinăria Petrotel nu a fost redeschisă, deși ar fi atenuat măcar parțial presiunea pe preț, prin volumele suplimentare de pe piața internă. Iar acordul cu Statele Unite este explicit în această privință.
În schimb, taxele pe carburanți rămân sus, iar bugetul încasează mai mult din fiecare scumpire. Cu cât crește prețul, cu atât crește și TVA-ul încasat pe fiecare litru.
Potrivit analiștilor de la Frames, exact de aceea tentația măsurilor populiste este periculoasă.
Plafonarea prețurilor sau alte intervenții brutale într-o piață cu marfă puțină pot avea efectul opus celui dorit. Dacă importatorii și distribuitorii nu-și mai pot acoperi costurile, pot reduce livrările, iar de la scumpire se ajunge la penurie. Cine cedează tentației intervenționiste într-un astfel de moment se joacă cu focul.
,,Este esențial ca noul guvern, indiferent cine îl va forma – Luca Niculescu sau o altă persoană desemnată de președintele Dan – să facă o analiză temeinică a situației din Marea Neagră și a modului în care taxele influențează prețul carburanților din România. Este nevoie de o regândire a modului în care statul intervine în piață în așa fel încât să tempereze valul de inflație care se conturează la orizont’’, afirmă Negrescu.
Ce ne așteaptă
Pentru românii obișnuiți, concluzia este simplă și neplăcută. Riscul de pe Marea Neagră nu rămâne pe mare. Se transformă în asigurări mai scumpe, în transport mai scump și, în final, în prețuri mai mari la pompă. De aici ajunge în prețul alimentelor, al serviciilor și al tuturor produselor transportate cu camionul.
Potrivit analiștilor de la Frames, statul are acum de ales. Poate continua să încaseze în tăcere din fiecare scumpire. Sau poate face ce i se cere de mult: să crească volumele disponibile pe piața internă, să ofere predictibilitate pentru accize și să evite măsurile populiste care pot transforma o criză de preț într-o criză de aprovizionare.
Frames este un think tank economic specializat în dezvoltarea de analize și studii de piață privind economia. În cei peste 25 de ani de existență, Frames a devenit unul dintre jucătorii relevanți în domeniul analizei de business din România, analizele sale adresate investitorilor și publicului larg oferind o perspectivă concretă privind dinamica de business la nivel local și internațional.





0 Comentarii
Lasă un comentariu
Spune-ți părerea — comentariul tău contează.
Fii primul care lasă un comentariu.