Analiză Frames: România, ultima în UE la inovare, are nevoie urgentă de capital pentru start-up-urile tech. RoBOOST poate fi primul pas real

Inteligența artificială redesenează competitivitatea economiilor europene, iar România riscă să rămână spectator. Raportul Comisiei Europene privind performanța în inovare (European Innovation Scoreboard 2026) plasează din nou țara noastră pe ultima poziție din cele 27 de state membre, cu un scor egal cu doar 41,8% din media Uniunii. Decalajul nici măcar nu se reduce. Potrivit unei analize realizată de think-tank-ul economic Frames, din 2019 încoace, scorul României a urcat cu 8,2 puncte, în timp ce media europeană a avansat cu 11,6 puncte. În aceeași perioadă, la noi s-au redus atât finanțările de tip venture capital, cât și sumele cheltuite de companii pentru modernizare și inovare.

„Economia românească crește, dar nu inovează. În epoca inteligenței artificiale, această diferență separă țările care creează valoare de cele care doar o cumpără. Locul din coada clasamentului la inovare ne va costa salarii, exporturi și competitivitate în următorul deceniu”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Un sector IT solid, dar dependent de outsourcing

România are unul dintre cele mai performante sectoare IT din Europa Centrală și de Est, ceea ce face situația cu atât mai paradoxală.

Potrivit datelor ANIS, industria IT&C a realizat în 2024 venituri de 23,6 miliarde de euro și a contribuit direct cu 6,67% la formarea PIB. Serviciile IT&C au însumat peste un sfert din exporturile românești de servicii, iar în 2025 au devenit principala categorie de export de servicii a țării. Totuși, ponderea în economie scade: după un vârf de aproape 8% din PIB în 2021, sectorul a coborât la 6,8% în 2023 și la 6,67% în 2024.

Explicația ține de modelul de afaceri. O mare parte din industrie trăiește din proiecte externalizate, plătite la oră de clienți din străinătate, și mai puțin din produse proprii, cu proprietate intelectuală românească.

„Outsourcingul ne-a adus bunăstare, însă AI-ul îi erodează rapid valoarea. Tocmai munca de programare repetitivă este cea pe care noile modele o preiau cel mai ușor. Dacă industria nu trece repede de la vânzarea de ore la vânzarea de produse, putem pierde unul dintre puținele motoare de export cu valoare adăugată ridicată”, avertizează Adrian Negrescu.

Europa accelerează, România frânează

Cifrele privind finanțarea start-up-urilor arată aceeași direcție greșită. Conform raportului anual How to Web dedicat investițiilor de risc din Europa de Est, start-up-urile românești au atras în 2025 doar 103 milioane de euro, prin 40 de tranzacții. Este cu aproximativ o cincime mai puțin decât în 2024, când volumul ajunsese la 130,7 milioane de euro. Piața europeană a evoluat în sens opus: investițiile de venture capital au urcat în 2025 la circa 66 de miliarde de euro, cel mai ridicat nivel de după pandemie, iar peste o treime din bani, aproximativ 23,5 miliarde de euro, a mers către companii de inteligență artificială.

Comparația este grăitoare. România reprezintă peste 4% din populația Uniunii, dar primește sub 0,2% din capitalul de risc investit pe continent. Nici regiunea nu stă bine: Europa de Est, unde trăiește aproximativ o treime din europeni, a atras 3,6 miliarde de euro, adică doar 5,5% din totalul european. Peste o cincime din această sumă a ajuns în Polonia.

Europa însăși rămâne mult în urma Statelor Unite, mai ales când companiile trebuie să crească. Datele Dealroom arată că, în 2025, start-up-urile americane de AI aflate în etapa avansată au primit de aproximativ nouă ori mai mulți bani decât cele europene, 141 de miliarde de dolari față de 12 miliarde.

În plus, mai mult de jumătate din banii primiți de firmele europene în această fază provin de la investitori din afara continentului, în special americani. De aceea, numeroase companii europene de succes își mută sediul sau sunt cumpărate peste ocean. UiPath, cel mai cunoscut unicorn fondat de români, a urmat exact acest drum.

Firmele românești, cele mai reticente din UE la AI

Inovarea depinde și de companiile care adoptă tehnologia, nu doar de start-up-uri. Aici România înregistrează cel mai mare decalaj. Potrivit Eurostat, în 2025 doar 5,2% dintre firmele românești cu cel puțin zece angajați foloseau soluții de inteligență artificială, de circa patru ori sub media europeană de aproape 20%. În țările nordice, ponderea trece de 35%, iar în Danemarca ajunge la 42%. Nici populația nu stă mai bine: sub 18% dintre români au folosit anul trecut instrumente de AI generativă, aproape jumătate din media europeană de 32,7%.

La aceasta se adaugă subfinanțarea cronică a cercetării. Conform INS, cheltuielile totale de cercetare-dezvoltare au scăzut în 2024 la 0,46% din PIB, de la 0,51% cu un an înainte. Bugetul public alocat cercetării a coborât în 2025, conform Eurostat, la 0,09% din PIB. Este primul an din ultimele două decenii în care alocarea scade sub 0,1%, în timp ce media europeană este de 0,69%.

„Când doar una din douăzeci de firme folosește AI, România ratează cel mai mare salt de productivitate din ultimele decenii. Start-up-urile tech sunt cele care duc aceste tehnologii în fabrici, bănci, agricultură sau administrație. Dacă ele nu au acces la capital, nu vom avea nici furnizori locali de AI, nici clienți pregătiți să o folosească”, explică Adrian Negrescu.

RoBOOST, instrumentul care poate debloca piața

În acest context, RoBOOST este una dintre puținele evoluții încurajatoare pentru ecosistem. Este un fond de fonduri: banii publici și instituționali nu ajung direct la companii, ci sunt plasați în fonduri de private equity și venture capital, care selectează apoi firmele în care investesc. Proiectul este dezvoltat de Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) împreună cu Fondul European de Investiții (FEI), din Grupul Băncii Europene de Investiții. BID ia în calcul o contribuție de 100 de milioane de euro. Banii pot ajunge la start-up-uri, IMM-uri și companii românești aflate în etape diferite de dezvoltare.

Memorandumul de înțelegere dintre BID și FEI a fost semnat la 1 iulie 2026. Urmează acordul bilateral și selecția fondurilor intermediare, de care se va ocupa FEI. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a indicat ca termen de lansare sfârșitul acestui an sau, cel mai târziu, începutul lui 2027. Fondul va fi alimentat din economii realizate în cadrul PNRR, iar fondurile de pensii ar urma să poată investi o parte mai mare din active în vehiculele create de BID.

Principalul avantaj al RoBOOST ține de construcție. Statul nu alege direct companiile câștigătoare. Banii sunt administrați de echipe profesioniste, selectate de FEI, care investesc alături de capital privat. Prin efectul de multiplicare specific acestor scheme, fiecare euro public poate atrage mai mulți euro privați. Doar contribuția BID este aproape egală cu tot ce au atras start-up-urile românești în 2025.

Al doilea avantaj este legătura cu instrumentele europene. Acordul BID–FEI deschide accesul ulterior la programe paneuropene: European Tech Champions Initiative 2.0 și DEF 2.0, orientat spre apărare și securitate cibernetică. ETCI 2.0 vrea să strângă contribuții de până la 15 miliarde de euro, astfel încât să mobilizeze până la 80 de miliarde de euro pentru peste 1.500 de companii tehnologice europene aflate în faza de scalare.

România participă pentru prima dată la această inițiativă și s-a numărat printre primele state care au susținut-o. În paralel, Comisia Europeană a finalizat în august procedurile pentru Scaleup Europe Fund, un fond de creștere cu o țintă de 5 miliarde de euro, destinat companiilor din domenii strategice precum AI, tehnologiile cuantice sau semiconductorii.

„RoBOOST este instrumentul care a lipsit României în ultimii 15 ani. Nu vorbim despre granturi distribuite birocratic, ci despre capital administrat profesionist, cu obiective de randament. Iar conexiunea cu mecanismele europene creează un traseu complet: un start-up românesc poate crește cu bani din RoBOOST, apoi poate accesa tichetele de zeci de milioane de euro ale fondurilor europene de scalare. Pentru prima dată, putem duce o idee românească până la statutul de campion regional”, subliniază Adrian Negrescu.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a admis public că România a rămas în urma țărilor din regiune la acest capitol. El a spus că motorul creșterii economice trebuie să fie investiția privată, nu cea publică.

Pensiile private, o rezervă de capital nefolosită

Cea mai mare sursă de bani rămâne însă neexploatată. Fondurile de pensii din Pilonul II administrează active de aproape 247 de miliarde de lei.

Peste 60% sunt plasate în titluri de stat și aproximativ 30% în acțiuni. Dacă numai 1% din aceste active ar fi direcționat către fonduri de venture capital și private equity, piața ar primi aproape 500 de milioane de euro. Suma este de aproape cinci ori mai mare decât au atras toate start-up-urile românești în 2025.

„Românii au economisit pentru pensie zeci de miliarde de euro, plasați în mare parte în datoria statului. O fracțiune din acești bani, investită prudent, prin fonduri supravegheate, ar transforma piața de capital de risc din România. Problema nu sunt banii, ci reglementarea și curajul de a o schimba”, afirmă Adrian Negrescu.

Ținte realiste pentru companiile românești până în 2030

România nu poate concura cu marile economii europene în dezvoltarea modelelor fundamentale de AI. Poate însă câștiga în nișe. Cea mai mare rundă de finanțare din 2025 confirmă direcția: Druid AI, companie care dezvoltă software pentru marile organizații, a atras 27,5 milioane de euro într-o rundă Series C.

Aplicațiile AI pentru companii, securitatea cibernetică, fintech, tehnologiile cu dublă utilizare pentru apărare, agritech-ul și energia sunt domenii în care România are deja specialiști și clienți.

Frames propune cinci obiective măsurabile pentru 2030. Primul este triplarea investițiilor de venture capital în start-up-urile românești, la peste 300 de milioane de euro anual, cu RoBOOST și fondurile de pensii drept catalizatori.

Al doilea este creșterea ponderii firmelor care utilizează AI de la 5% la cel puțin 15%, prin programe de sprijin dedicate IMM-urilor.

Al treilea este revenirea sectorului IT&C la 8% din PIB și apropierea de pragul de 10% asumat de industrie, prin orientarea spre produse proprii. Al patrulea este dublarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, spre 1% din PIB, cu stimulente fiscale pentru cercetarea făcută în companii. Al cincilea este intrarea a cel puțin cinci companii românești în portofoliile ETCI 2.0 sau ale Scaleup Europe Fund.

„Revoluția AI nu așteaptă pe nimeni. Țările care își finanțează acum start-up-urile vor avea peste zece ani companiile care dictează regulile pieței. România are talent, are un sector IT matur și, prin RoBOOST, are în sfârșit un instrument financiar serios. Ne lipsește viteza. Fiecare lună pierdută înseamnă fondatori care pleacă și companii vândute înainte să devină campioni”, conchide Adrian Negrescu.

Frames este un think tank economic specializat în dezvoltarea de analize și studii de piață privind economia. În cei peste 25 de ani de existență, Frames a devenit unul dintre jucătorii relevanți în domeniul analizei de business din România, analizele sale adresate investitorilor și publicului larg oferind o perspectivă concretă privind dinamica de business la nivel local și internațional.