Analiză Frames. Tichetele de masă au ajuns un colac de salvare pentru angajați în fața inflației

Tichetele de masă au ajuns să reprezinte, în 2024, unul dintre puținele instrumente eficiente în lupta cu inflația care erodează tot mai mult puterea de cumpărare. Pe acest fond, piața tichetelor are șanse să marcheze, în 2024, un record istoric, de peste 7 miliarde de euro, cu condiția ca statul să ofere predictibilitate fiscală, să susțină dreptul firmelor de a le oferi angajaților aceste beneficii, fără să le impună noi taxe și impozite.

Începând cu 1 ianuarie 2024, valoarea tichetelor de masă a crescut de la 35 la 40 de lei, astfel că, pentru cei care au normă întreagă de muncă, acestea asigură un venit suplimentar de 880 lei.

Este una dintre puținele măsuri menite să susțină puterea de cumpărare a angajaților, într-un an în care inflația va continua să fie la un nivel ridicat, de 6% (conform prognozei bugetare), iar creșterile salariale vor fi, în multe domenii, sub acest procent.

,,În sectorul bugetar, statul va oferi o creștere salarială de 5%, în marea majoritate a sectoarelor, iar în economia privată sunt foarte puține companii care vor oferi angajaților creșteri salariale peste nivelul inflației’’, afirmă analiștii Frames.

Potrivit unei analize realizate de compania de consultanță, valoarea programului de tichete de masă ar putea depăși, în acest an, 31,68 miliarde de lei, luând în calcul o medie de 40 de lei/tichet/22 de zile pe lună.

,,Sunt peste 3 milioane de beneficiari care își vor putea vedea veniturile mai mari cu 880 de lei, în cazul unei norme complete de muncă. Adăugați și valoarea tichetelor cadou, a celor de studii, vacanță și a celorlalte tipuri de tichete și am putea ajunge, în 2024, la un stimul de peste 35 miliarde de lei, adică aproape 7 miliarde de euro.  E un pas semnificativ pentru susținerea puterii de cumpărare în condițiile în care, să nu uităm, consumul reprezintă principalul motor al economiei’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

 

Tichetele, un atuu pentru fidelizarea angajaților

În condițiile în care în acest an, pe fondul provocărilor generate de creșterea taxelor și mai ales de inflație, multe dintre firme nu își vor permite să crească salariile, tichetele se anunță a fi o variantă optimă pentru a-și fideliza angajații.

O cercetare realizată de Frames, la finele anului trecut, arăta că 66,7% dintre managerii intervievați declarau că vor suporta din bugetul propriu (al firmelor) taxarea cu 10% a tichetelor de masă, măsură intrată în vigoare la 1 ianuarie 2024

,,E un semnal important care arată că firmele își doresc să își protejeze angajații în fața efectelor creșterii taxelor și a inflației, iar tichetele reprezintă un instrument eficace, în condițiile în care taxele salariale sunt în continuare foarte mari raportat la media regională’’, arată analiza.

,,Este o piață care crește semnificativ și sănătos, cu efecte benefice. Poate cel mai mare atuu este că tot mai multe firme fiscalizează, practic, toate beneficiile oferite angajaților (tichete de masă, cadou, vacanță etc.) în loc să ofere bani în plic, prin ocolirea taxelor’’, arată analiza Frames.

 

Focus pe predictibilitatea fiscală

Piața tichetelor are șanse să crească semnificativ în următorii ani, în condițiile în care sunt peste 1,5 milioane de angajați care încă nu beneficiază de aceste forme de susținere financiară.

,,Ce ar însemna ca toți cei aprox. 5,5 milioane de angajați înregistrați în REVISAL să primească tichete de masă? Ar fi o afacere excelentă pentru salariați, dar și pentru stat, pentru că ar susține, practic, puterea de cumpărare, mai ales în contextul inflației din 2024 și a provocărilor majore ce ne așteaptă în 2025, un an în care vom deconta economic toate efectele creșterilor de taxe și măsurilor luate în ultimii ani’’, se întreabă Negrescu.

Potrivit acestuia, statul ar trebui să mizeze pe acest sistem prin facilități fiscale și nu prin creșterea taxelor. Nevoia de predictibilitate fiscală este esențială pentru dezvoltarea acestui sistem de facilități pentru angajați.

,,Dincolo de taxarea de 10% a tichetelor, de la 1 ianuarie, sperăm să nu mai vedem alte artificii fiscale, pentru că orice decizie de creștere a taxelor va determina tot mai multe companii să renunțe la a oferi tichete angajaților.

Potrivit rezultatelor Barometrul de opinie în rândul investitorilor, dezvoltat de Frames în perioada 8-10 decembrie 2023, la care au răspuns 1082 de antreprenori, manageri și angajați cu funcții de răspundere din domenii diverse, precum IT&C, Asigurări, Echipamente, Materii prime, Energie, FMGC sau Turism, 52,6% dintre investitori au declarat că vor pune la dispoziția angajaților variante de beneficii extrasalariale, în încercarea de a securiza forța de muncă.

66,7% dintre firme vor oferi, în primul rând, tichete de masă, urmate de tichetele cadou, voucherele de vacanță, cursurile de pregătire și pachetele de servicii de sănătate și sport.

În România, potrivit unui studiu de percepţie privind biletele de valoare, derulat de Asociaţia Profesională a Emitenţilor de Tichete (APET), tichetele de masă sunt cel mai apreciat beneficiu extrasalarial oferit angajatilor.

Conform unui Studiu realizat de Academia Română, fiecare leu acordat în tichete de masă aduce încasări bugetare suplimentare de 40 de bani, iar pentru fiecare leu de contribuţii sociale scutite de la plată sunt injectaţi în economia locală aproape 4 lei.

Mai mult, tichetele de masă aduc la bugetul public venituri bugetare echivalente cu o rată de impozitare de circa 40%, iar la 380.000 de lei cheltuiţi prin tichete de masă se creează un loc nou de muncă.

 

Alternativa la plafonarea adaosului comercial

Potrivit analiștilor de la Frames, Guvernul are datoria de a rezolva și problema adaosurilor comerciale la produsele alimentare de bază, acolo unde, dincolo de ieftinirile conjuncturale, am asistat la efecte nedorite, precum creșterea importurilor de alimente de bază.

,,Plafonarea adaosului a adus efecte pozitive pentru populația săracă, dar a creat efecte negative în sectorul agroalimentar.

Cred că statul ar trebui să se decidă în privința acestui program – dacă îl va prelungi sau îl va transforma într-un alt instrument de protecție socială.

O soluție optimă ar putea fi acordarea unor tichete sociale dedicate exclusiv achiziției de alimente de bază, mai cu seamă că infrastructura cardurilor sociale există deja’’, a mai spus Negrescu.

Dezvoltarea unui astfel de program s-ar înscrie și în tendințele la nivel internațional, subliniate de Organizația Mondială a Comerțului, care estima într-o analiză că statele ar trebui să se folosească de soluția tichetelor pentru a ajuta populația vulnerabilă.

Un astfel de sistem prin care ar putea fi acordate subvenții pentru consumatori, orientate către cei mai săraci, ar putea reprezenta un instrument practic  pentru factorii de decizie politică în vederea îmbunătățirii accesului la alimente.

O astfel de schemă ar putea oferi unele elemente comune în cadrul politicilor naționale, în schimbul asistenței financiare și ar putea lega elemente de asistență tehnică, monitorizare și evaluare a programelor’’, arată OMC.

O astfel de schemă a fost, de fapt, propusă de Consiliul Mondial al Alimentației în iunie 1980, ca parte a unui program mai larg de inițiativă mai amplă de eradicare a foametei.

Sistemul, care urma să se numească „Drepturi alimentare internaționale”, ar fi trebuit să fie conceput ca „un instrument de sponsorizare a subvențiilor și a distribuției de alimente”.

În Statele Unite, un astfel de program – Programul de asistență nutrițională suplimentară (SNAP, anterior bonuri de masă), dezvoltat ca un parteneriat public-privat, a generat efecte pozitive.

Potrivit datelor statistice, SNAP a ajuns să reprezinte, în foarte scurt timp, aproximativ 8 la sută din alimentele pe care familiile americane le cumpără.

,,Participanții cumpără alimente cu ajutorul beneficiilor SNAP de la aproximativ 248.000 de comercianți cu amănuntul – de la supermagazine la piețe agricole – din întreaga țară. Prin creșterea puterii de cumpărare a gospodăriilor cu venituri mici, astfel încât, acestea să poată cumpăra alimentele de care au nevoie direct de la magazine, SNAP integrează gospodăriile marginalizate din punct de vedere economic, aproape fără cheltuieli administrative guvernamentale rezultate din distribuția alimentelor’’, afirmă o analiză a acestui program.

Printre altele, programul SNAP a impus standarde naționale cu privire la produsele care pot fi cumpărate cu SNAP și la modul în care se utilizează beneficiile.

Această uniformitate a promovat eficiența și a limitat costurile pentru sectorul privat. Comercianții cu amănuntul, cu mai multe locații și prezență în mai multe state au putut utiliza practici operaționale și echipamente uniforme în toate magazinele lor.

,,Avem acum un program cu produse aprobate la nivel național, care este consecvent de la un stat la altul. Evoluția către tranzacții electronice 100% interoperabile a făcut programul mult mai ușor de operat și de respectat și mult mai simplu pentru clienți.’’, a declarat Jennifer Hatcher, Chief Public Policy Officer și Senior Vice President al FMI (Food Marketing Institute), o asociație comercială care reprezintă comercianții cu amănuntul și angrosiștii de produse alimentare.

Analiza Frames a fost realizată pe baza datelor de la Registrul Comerțului, Ministerului Finanțelor, REVISAL, CNP, FMI, SNAP, Eurostat și surse proprii. Opiniile și estimările financiare legate de dinamica pieței aparțin companiei de consultanță.

 

 

 

Leave a Reply