Analiză Sierra Quadrant. Cum relansăm economia? Restructurarea timpurie a afacerilor va salva peste 500.000 de locuri de muncă

Ovidiu Neacsu, asociat coordonator Sierra Quadrant

Ovidiu Neacsu, asociat coordonator Sierra Quadrant

Restructurarea timpurie a afacerilor cu probleme, în scopul prevenirii falimentului și a blocajelor pe lanțurile economice, va asigura un avantaj semnificativ economiei românești în perspectivele relansării business-ului după pandemia COVID, afirmă Sierra Quadrant, într-o analiză privind perspectivele noii legi a prevenției insolvenței. Potrivit companiei de restructurare a afacerilor, aproape 500.000 de locuri de muncă ar putea fi salvate prin acordarea celei de-a doua șanse firmelor cu probleme.

Peste 60.000 de firme românești se află, în prezent, la limita supraviețuirii. Cu conturile goale, înglodate în datorii, fără o perspectivă de revenire în contextul crizei COVID, multe dintre ele au supraviețuit doar din prisma ajutoarelor oferite de stat în pandemie.

Potrivit Sierra Quadrant, multe dintre aceste firme au șansa să fie salvate de la faliment, iar noua lege a prevenției insolvenței, ce a intrat în ciclul legislativ, va face ca, în scurt timp, astfel de situații să fie prevenite.

,,Marea problemă a economiei românești o constituie slaba capitalizare. Peste 80% dintre firme sunt subfinațate, astfel că orice problemă apărută poate genera efecte grave, ce pot duce la blocaj și disponibilizări. Instituirea unui mecanism de prevenție și restructurare timpurie va asigura acestor firme șansa de a evita situațiile limită, în care sunt executate silit de parteneri, în care sunt nevoite să închidă deși au potențial și un vad bun’’, afirmă Ovidiu Neacșu, asociat coordonator Sierra Quadrant.

Noua lege a prevenției insolvenței, ce s-a aflat în ultima lună în dezbatere publică, va institui o serie de intrumente funcționale de restructurare preventivă care ar putea asigura luarea de măsuri înainte ca firmele să ajungă în situația de a nu mai putea să își achite obligațiile.

România trebuie să treacă de la clasica abordare a firmelor cu probleme – insolvență și faliment, la adoptarea soluțiilor preventive, având drept obiectiv restructurarea și relansarea firmelor care sunt încă viabile din punct de vedere economic. Această abordare va aduce beneficii pentru economia românească, asigurând menținerea locurilor de muncă, eliminarea stigmatului insolvenței și dezvoltarea spiritului antreprenorial.

,,Gradul de dependență între companiile din România este foarte ridicat, iar salvarea unei singure firme, prin mecanisme de prevenție, va avea efecte pozitive pe tot lanțul comercial. Estimăm că restructurarea preventivă ar putea duce la salvarea a cel puțin 500 de mii de locuri de muncă’’, arată analiza Sierra Quadrant.

Teama de eșec și know-how-ul economic

Potrivit unor cercetări realizate la nivel european, doar 8% dintre antreprenorii care au eșuat încep o nouă afacere. Totodată, 43% dintre europeni nu ar demara un business de teama eșecului.

,,În contextul crizei economice pe care o traversăm, teama de a investi într-o afacere s-a accentuat și mai mult. Iar deciziile nu întotdeauna predictibile ale autorităților în tentativa de a limita efectele crizei sanitare au influențat în mod negativ spiritul antreprenorial’’, afirmă experții de la Sierra Quadrant.

Potrivit analiștilor, ezitările managerilor legate de restructurarea business-urilor în criză au fost cauzate și de lipsa unui know-how, educația financiară fiind, din păcate, o necunoscută pentru mulți dintre antreprenori.

,,Teama de eșec vine, în principal, din nesiguranța generată de lipsa unor cunoștințe elementare privind dinamica unui business’’, afirmă aceștia.

Până anul trecut, exista o perioadă medie de până la 3 ani în care antreprenorul decidea să își restructureze business-ul, iar consecințele erau pe măsură. Bunuri executate silit, disponibilizări etc.

 

Criza COVID a venit ca un duș rece

Pentru mulți dintre investitori, criza COVID a venit ca un duș rece, iar restructurarea afacerilor, mai ales prin concordatul preventiv, s-a aflat în prim-plan, măsurile fiind luate mult mai rapid, în unele cazuri chiar după 2-3 luni.

Vestea bună este că mulți dintre cei aflați în business au învățat din greșelile trecutului, iar în timpul pandemiei și-au restructurat business-urile.

Potrivit datelor din Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței şi de insolvență, ,,piața de restructurare din România face pași spre maturizare: în 2020, valoarea activelor imobilizate ale companiilor care au accesat concordatul preventiv a crescut la peste 1 mld. euro, de la 15 mil. euro în 2019, și reprezintă peste 71% din valoarea totală a activelor companiilor intrate în insolvență și restructurare anul trecut. Totodată, cifra de afaceri cumulată a companiilor cu impact în economie care au accesat concordatul preventiv atinge aproape două treimi din valoarea companiilor care au accesat insolvența și restructurarea’’.

Până în 2008-2010, insolvența era considerată egală cu falimentul, fiind un număr redus de reorganizări judiciare – în 2008 aproximativ 1% din insolvențe.

Comparativ cu 2008, în 2018 au fost înregistrate de 5 ori mai multe reorganizări în piață, adică circa 6% din totalul insolvențelor, cu mențiunea însă că aproximativ 80% dintre companiile care intră în insolvență sunt fără niciun bun în patrimoniu, deci fără un rol activ în economie, ceea ar indica un procent real de cca 24% de reorganizări raportat la totalul de insolvenţe în care debitorul are active, se mai spune în motivare.

Antreprenorii primesc o a două șansă

Potrivit experților de la Sierra Quadrant, restructurarea timpurie, prevăzută în Directiva UE 2019/1023 și care va fi implementată în România prin noua lege, le permite, printre altele, debitorilor aflați în dificultate să își continue activitatea, integral sau parțial, prin schimbarea componenței, a condițiilor sau a structurii activelor și pasivelor acestora ori a oricărei părți a structurii capitalului acestora, inclusiv prin vânzarea de active sau a unor părți din întreprindere sau, în cazul în care este astfel prevăzut în dreptul intern, a întreprinderii în ansamblu, precum și prin efectuarea de modificări operaționale.

Noua lege modifică substanţial procedura concordatului preventiv și înlocuiește procedura mandatului ad-hoc cu o procedură nouă, a acordului de restructurare.

În procedura concordatului preventiv, de exemplu, se propun modificări în ceea ce privește suspendarea  executărilor silite – se suspendă executările silite de drept de la data deschiderii procedurii, pentru susținerea negocierilor (4 luni, cu posibilitatea de prelungire, în condiții specifice, până la 12 luni); se modifică procentul de vot necesar pentru aprobarea planului de restructurare, de la 75% din valoarea masei credale la 50%+1 în fiecare categorie de creanțe afectate sau, chiar la un procent mai redus, dar nu mai puțin de 30% din valoarea totală a creanțelor afectate, în cazul aplicării mecanismului cross-class cram-down.

Totodată, prin noul act normativ, se prevede accesul la aceste proceduri pentru debitorii aflați în dificultate în sens larg, nu doar în dificultate financiară (de ex., un debitor care a pierdut un contract important și care, în consecință, se așteaptă la dificultăți care l-ar putea conduce la insolvență dacă nu ar lua măsuri de restructurare într-un termen scurt).

Legea mai prevede, printre altele, că debitorii au posibilitatea de a decide, motivat, ce categorii de creanțe rămân în afara restructurării – creanţe neafectate direct de plan – și ce categorii devin afectate de restructurare – cu verificarea motivelor de către judecătorul-sindic și cu respectarea garanțiilor prevăzute de lege.

Noua lege este gândită să genereze un grad mai mare și mai rapid de recuperare a creanțelor, cu un cost mai redus și, foarte important, permițând funcționarea în continuare a afacerii, cu efect direct, printre altele, în menținerea locurilor de muncă.

Un alt aspect important vizează protecția finanțărilor noi și intermediare, atât din perspectiva priorității la plată, dar și  față de eventuale acțiuni în anulare într-o procedură de insolvență ulterioară.

,,Altfel spus, firmele aflate în dificultate vor avea acces la un acord de restructurare simplu și optim de implementat, votat de 50%+1 din creditori. O a doua șansă care le va permite să se salveze’’, explică Ovidiu Neacșu.

Restructurarea companiilor se mută în online

Una dintre modificările esențiale gândite să simplifice procedurile de reorganizare și restructurare a companiilor vizează posibilitatea derulării acestora în mediul online.

Legea introduce, astfel, dispoziţii referitoare la comunicarea prin mijloace electronice, la ținerea ședințelor creditorilor on-line sau a organizării on-line a licitațiilor privind valorificarea activelor debitorilor.

,,Noi, la Sierra Quadrant, am trecut deja în mediul digital, lansând o platformă online de licitații (licitatii.sierraquadrant.ro) pentru valorificarea activelor firmelor aflate în faliment, iar rezultatele sunt excelente. În era digitalizării, să exploatezi potențialul oferit de internet și mediile de socializare reprezintă un instrument care poate face diferența între o restructurare rapidă, de succes, și un proces tergiversat, cu consecințe economice negative’’, afirmă Ovidiu Neacșu, asociat coordonator Sierra Quadrant.

Platforma de licitații online scoate la vânzare bunuri și servicii expertizate. În plus, specialiștii monitorizează procesele de vânzare și livrare.

,,Am vrut să dezvoltăm un mediu de tranzacționare sigur, între parteneri reali, să oferim un sprijin firmelor care au stocuri de marfă, mijloace auto, utilaje, terenuri și clădiri, în general produse pe care le vând cu greu în actualele condiții economice’’, afirmă Ovidiu Neacșu.

În cei peste 23 de ani de activitate, Sierra Quadrant a devenit una dintre cele mai importante companii de profil din România, fiind specializată în lucrări de administrare și lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare și diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie soluționate, concomitent cu procedura de insolvență: bilanț de mediu, substanțe periculoase în proprietate, servituți neclare și litigii legate de patrimoniu, etc.

Printre dosarele semnificative gestionate în prezent de Sierra Quadrant se află Electrocentrale București (ELCEN), CET SA Bacău, Letea SA Bacău, Servicii Energetice Moldova SA, Donau Chem, Compania de Navigație Fluvială Giurgiu NAV S.A., Teleferic SA, Rombet SA și GA-PRO-CHEMICALS S.A.

 

Leave a Reply